"Favoritul" de ieri si azi!

Povestea se petrece  undeva prin anii 90.

Eram studenta in anul 4 de facultate.

Impreuna cu prietena mea, urma sa ne prezentam la examenul de ceramica. Sesiunea de toamna, desigur. Vara fusese prea calduroasa si dauna invatatului!

Zis si facut. Cu o seara inainte de examen, am trecut pe la colegii nostri din camin (din pacate nu aveam multe vizite de facut, deoarece nu aveam decat 2) sa luam pulsul si sa mai treaca timpul. Deh, e adevarata vorba cu pauzele lungi si dese…

Bine ca ne amintisem sa intrebam cum arata profa de ceramica (pe la cursuri nu ajunsesem, a nu se intreba de ce!). Ce raspuns credeti ca am primit de la Liviu (unul din cei doi colegi):

-Arata ca o bucatareasa!

Desigur, am cerut lamuriri suplimentare, dar am primit un raspuns sec:

-Ce, nu stiti cum arata bucataresele?!

Nu am mai insistat, probabil era intr-o pasa proasta.

Asa ca am plecat spre camera, dezamagite ca vizita durase mult mai putin decat ne-am fi dorit.

Dimineata, dupa cafeluta, ne-am pregatit de examen. Costumul norocos de examen, amuletele, mataniile si desigur aranjatul. Nu am uitat nici deodorantul. La acea vreme foloseam Favorit, din gama varianta verde.

Luam tramvaiul 35 si mergem la gara (nu vroiam sa plecam, ci facultatea era langa Gara de Nord). La acea ora, doar noi si nelipsitii taximetristi eram pe acolo.

Am ajuns la Facultate si ne-am indreptat spre laboratorul unde avea sa aiba loc examenul (macar asta stiam unde era). Stand la o tigara cu prietena mea (ea era cu tigara  eu doar cu fumatul pasiv) ne gandim sa intrebam persoana care se indrepta spre intrarea in cladirea laboratorului, daca profesoara X a venit, nu de alta dar sa stim daca mai aveam timp de inca o tigara. Amabila, ne-a raspuns ca in aproximativ 15 minute din cate stie, avea sa ajunga sus si sa inceapa examenul. Cu greu ne-am urnit, si am urcat si noi spre laborator. Cum nu vroiam sa ne intindem prea mult cu examenul, ne-am hotarat sa intram printre primele. Zis si facut. Ca sa nu stricam traditia, a intrat ea prima. Bineinteles ca totul se supraveghea de cei de afara pe nelipsita gaura din usa. Am vazut-o ca facea fete, fete. M-am gandit ca nu o fi picat pe subiect ceea ce m-ar fi mirat la cat stiam ca invatase. Cum timpul trecea, a trebuit sa-mi iau inima in dinti si sa pasesc cu dreptul in sala de examen. Daca pica cerul pe mine, nu m-as fi mirat mai mult decat atunci cand la catedra am vazut-o pe profesoara. Ghiciti cine era! Bucatareasa!!! Valuri de transpiratie m-au napadit. Noroc de spray-ul folosit  dimineata. Nu am putut sa nu ma gandesc la amicul nostru(de bine, desigur!). Dar, ori el era prea pretentios la femei, ori nu vazuse bucatarese la viata lui!!! Oricum deodorantul si-a facut pe deplin datoria!

Nu am putut sa nu imi amintesc de aceasta intamplare cand am vazut proba. Daca as fi intr-o situatie asemanatoare in mod sigur as folosi din unul din produsele antiperspirante GerovitalH3 prof.dr. Ana Aslan, deodorantul antiperspirant Gerovital H3 Splendide, sau deodorantul antiperspirant Gerovital H3 Natural.  

Avand in vedere ca prin preajma e ziua mea, cred ca merit sa-mi fac un cadou si cel mai  nimerit ar fi deodorantul  antiperspirant Gerovital H3 Sensitive si in amintirea vremurilor de alta data sa-i trimit in dar si prietenei mele un deodorant antiperspirant Gerovital H3 Fresh.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014.